La 13 martie 2013, cardinalul Jorge Mario Bergoglio, pe atunci arhiepiscop de Buenos Aires, a fost ales ca succesor al Sfântului Petru la cârma Bisericii. Era a doua zi de Conclav, la finalul celei de-a cincea runde de vot, ora 19:06 (ora locală a Italiei), când de la hornul montat pe acoperişul Capelei Sixtine a început să se vadă faimosul fum alb, care anunţa alegerea noului papă. Deși acesta era semnul că Biserica are un nou papă, încă nu se știa în persoana cui.
Noul Papă și-a ales atunci numele de Francisc și devenea astfel cel de-al 266-lea papă din istorie, succesorul papei emerit Benedict al XVI-lea, a cărui retragere a intrat oficial în vigoare la 28 februarie 2013.
Formula „Habemus papam” a fost rostită de cardinalul francez Jean-Louis Tauran, după care Papa Francisc a apărut la balconul bazilicii „Sfântul Petru” pentru primul mesaj și prima sa binecuvântare „Urbi et Orbi”.
„Bună seara! Voi știți că datoria Conclavului este de a alege un Episcop de Roma. Se pare că frații mei Cardinali l-au luat aproape de la capătul lumii… dar suntem aici… Vă mulțumesc pentru primire. Comunitatea diecezană din Roma are Episcopul său: mulțumesc! Și înainte de toate, doresc să ne rugăm pentru Episcopul nostru emerit, Benedict al XVI-lea. Să ne rugăm cu toții împreună pentru el, pentru ca Domnul să îl binecuvânteze și Fecioara să îl păzească” – cu aceste cuvinte și-a început Papa Francisc discursul din seara de 13 martie 2013.
„Este o emoție greu de descris. Toată lumea s-a îndreptat spre piața Sfântul Petru. Îmi amintesc că s-a oprit subit și ploaia. Toată lumea a vrut să ajungă în același loc. Iar apoi, țin minte foarte clar cum alergam efectiv spre piață, pentru că fiecare secundă era foarte, foarte importantă. Odată ajunși acolo, era suficient să te întorci o dată sau de două ori și să îți dai seama că piața era arhiplină” – povestește Mihaela Caba (corespondent special pentru Radio Maria cu prilejul alegerii Papei Francisc):
„Dacă e să fiu sincer, acea după-amiază și mai ales acel moment al alegerii Papei Francisc, anunțarea numelui și apoi ieșirea Papei la balcon au creat, cel puțin în mine, dar și în cei cu care eram în piața Sfântul Petru, aceeași emoție pe care am simțit-o în momentul în care am fost consacrat preot. A fost un moment extraordinar. Mă gândeam atunci: ce dar mi-a făcut Dumnezeu că eram acolo, eram de față șii cred că e foarte rar să prinzi un astfel de moment și anume schimbarea unui succesor al Sf. Petru” – spune pr. Felician Tiba: