Reprezentanţi ai calugărilor din toată Europa au fost până sâmbătă în România la adunarea generală a superiorilor majori. S-a discutat mult despre modul în care calugării pot participa la misiunea Bisericii în lume. Cei care se roagă au misiune importantă în câmpul pastoraţiei din centrul cetăţilor. Cum susţin această activitate ceilalţi călugări, cei de clauzură?
În perioada 5-10 martie, la Mănăstirea Carmelitană de la Ciofliceni a avut loc Adunarea Generală a Uniunii Conferinţelor Superiorilor şi Superioarelor Majore din Europa. Tema întâlnirii a urmărit dezvoltările actuale în ceea ce priveşte imigraţia şi integrarea, atât în comunităţile religioase cât şi în societatea civilă. Au participat 74 de persoane consacrate din partea a 32 de Conferinţe naționale ale Superiorilor şi Superioarelor Majore din Europa.
Au fost multe conferinţe şi dezbateri în care a fost prezentată misiunea călugărilor în mijlocul oraşelor. Misiunea călugărilor în pastoraţia migranţilor a fost un punct important în discuţii. Intervievându-l pe pr Marius Taloş, preşedintele Superiorilor Majori din România, ne spune că "persoanele consacrate nu trebuie să uite identitatea lor de persoane consacrate lui Dumnezeu şi să respecte, prin aceasta, atât propria lor carismă, cât şi instituţiile rânduite să acţioneze în primul rând în respectarea drepturilor omului, ale migranţilor ori refugiaţilor. Persoanele consacrate nu se pot substitui forurilor rânduite şi îndreptăţite să acţioneze în acest loc. Ca persoane consacrate, sepot ruga, pot atrage atenţia că Sfânta Scriptură este o carte scrisă în exil, de refugiaţi care îşi caută casa în Dumnezeu, conştienţi că sunt cetăţeni ai Cerului. Am fost impresionat de cineva care venea dintr-o Congrgaţia aproape pe cale de dispariţie, cu puţini membri, cu persoane foarte avansate în vârstă, spunând 'noi suntem pregătiţi de ultima migraţie, spre Casa Tatălui'. Cu alte cuvinte, călugării au datoria de a se ruga şi a milita pentru apărarea refugiaţilor, conştienţi că toţi suntem pelerini spre Casa Tatălui. Trebuie să fim o voce profetice şi să avem o uşă deschisă pentru oamenii de care nu are nimeni grijă."
S-a prezentat şi panorama vieţii consacrate post conciliare, plecând de la documentele Conciliului Vatican II şi continuând cu ultimele documente ale Dicasteriului pentru Viaţă Consacrată - scrie comunicatul oficial. Discuţiile au arătat şi o imagine reală a vieţii consacrate în Europa. "O încurajare a fost faptul de a descoperi oameni consacraţi din Occident şi din Răsărit, întâlniţi împreună în Duhul Sfânt, o experienţă de Rusalii în timpul Postului Mare. (...) S-a spus că, într-adevăr, realitatea vieţii consacrate cunoaşte anotimpul iernii. Însă ni s-a cerut să avem o privire pozitivă asupra acestei ierni, pentru că iarna este timpul cel mai fecund al rădăcinilor. Important este să aruncăm cât mai adânc rădăcinile, să fim înrădăcinaţi în credinţă, iar Dumnezeu va avea grijă şi de roade. Dacă sunt Institute de viaţă consacrată în prag de moarte, să murim în picioare, pentru că nici un profet nu a murit în patul său", spune pr Marius Taloş în interviul pentru Radio Maria.
În final, s-a decis ca pr. Zsolt Labancz OSCHP, piarist, din Ungaria, să preia mandatul de preşedinte al Uniunii Conferinţelor Superiorilor Majori din Europa pentru o perioadă de doi ani. S-a mai decis ca următoarea adunare generală să aibă loc în anul 2020.