Nu există comentarii încă

Îmbătrânirea populaţiei, tot mai accentuată | Vasile Gheţău: Trebuie studiate mai în profunzime cauzele natalităţii scăzute. Declinul populaţiei nu mai poate fi stopat în România, dar îi putem reduce dimensiunea.

Statisticile arată că îmbătrânirea populaţiei s-a accentuat anul trecut în Romania. Populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 350.000 persoane populaţia tânăra de 0-14 ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018). Acest lucru are implicaţii deosebite cu consecinţe în presiunea tot mai mare care va apăsa pe umerii generaţiei de mijloc, nevoită să susţină şi generaţia copiilor şi pe cea a celor ajunşi la inactivitate.

"După 1990, a fost masiva migraţie pentru muncă a românilor şi, deopotrivă, scăderea rapidă a natalităţii. Toate scenariile prevăd o pondere a populaţiei de 65 de ani şi peste de 30% în anul 2050", consideră profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române. "Presiunea pe generaţia tânără va fi foarte mare. Bugetul de asigurări sociale este alimentat din taxe şi impozite care provind de la populaţie în vârstă de muncă. Dacă raportul se schimbă, evident că va exista o presiune mult mai mare asupra populaţia în vârstă de muncă, întrucât vor fi mai mari resursele pe care va trebui să le aloce - prin sistemele care există - pentru susţinerea economică a populaţiei vârstnice."

Scăderea natalităţii descurajează pronosticurile pentru viitor. Profesorul Vasile Gheţău consideră că natalitatea trebuie, mai întîi, redresată, apoi, pentru ca sistemul economic actual să rămână în mişcare, e nevoie de un pas în plus, adică o creştere a natalităţii pentru o creştere a calităţii vieţii. În România, mecanismul fenomenului îmbătrânirii demografice este dublu. Pe de o parte, natalitatea este scăzută, pe alta, românii au emigrat în valuri uriaşe.

Un mers spre redresare, consideră profesorul Gheţău, ar fi studierea aspectelor de profunzime ale acestei problematici. Cercetătorul e de opinie că trebuie făcută o cercetare amplă şi complexă pentru a se afla motivaţiile pentru care, de exemplu, natalitatea este atât de scăzută. "Trebuie să efectuăm cercetări selective pe enşatioane reprezentative de populaţie tânără şi adultă, ca să vedem ce motivaţii au avut sutele de mii de cupluri care au luat decizia de a nu avea copil deloc, respectiv ce motivaţii şi argumente au tinerele cupluri care au luat decizia de a avea un singur copil. Ce se află în spatele acestor decizii? Este factorul economic cel mai important? Părerea mea este că nu; sunt probabil factori de natură socio-cultură. Dacă am avea aceste cercetări, am putea vedea exact ce gândesc aceşti tineri şi astfel ce tipuri de măsuri ar putea schimba decizia tinerelor cupluri de a avea mai mulţi copii. Dacă am avea aceste date, se va putea constitui o autentică strategie naţională pe termen lung. (...) O redresare a natalităţii în România nu se va putea face dacă nu se va putea redresa natalitatea cuplurilor cu venituri medii şi bune. (...) Părerea mea este că declinul populaţiei nu mai poate fi stopat în România; îi vom putea doar reduce dimensiunea."

La rândul ei, prof. Mihaela Cozărescu, sociolog, consideră că familia nu are suficiente servicii de suport în România şi acest lucru afectează ponderea populaţiei de la regiune la regiune. Pentru a contracara însă efectele declinului demografic, generaţiile ar putea învăţa să îmbătrânească activ, reintrând în circuitul forţei de muncă, având în vedere dezvoltarea tehnică ce ar putea înlesni accesul vârstnicilor la munci uşoare. "Exemplul japonezilor au găsit o soluţie în acest sens. În Japonia nu mai există acea pensionare, ci persoanele peste 65 de ani sunt folosite în absolut toate domeniile prin tehnologie. Ea te scuteşte de efortul fizic, pe care nu l-ai putea face, şi îşi dă şansa să participi mai departe la viaţa economică."

Postează un comentariu