Radio Maria spacer Radio Maria - O rază de lumină pentru sufletul tău! Ascultă Radio Maria Live! spacer
AcasăŞtiri20094 Februarie: Interviu cu IPS Ioan Robu, Arhiepiscop si Mitropolit Romano-Catolic de Bucuresti
Frecvenţe

Bacău: 89,6 MHz

Baia Mare: 95,4 MHz

Blaj: 94,4 MHz

Oradea: 102,2 MHz

Roman: 1485 KHz - AM

Târnăveni: 87,7 MHz

Zalău: 92,5 MHz

PE TELEFON: 0315040405

Statele Unite ale Americii: tel. 17128328450

PE INTERNET: șterge spațiul gol din string-urile de mai jos înainte de accesare

winamp: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.pls

Itunes: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.m3u

window media: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.asx

quick time: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.qtl

real player: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.ram

DIGI: 12687 MHz

CABLU TV RDS-DIGI: în toate localităţile marcate pe hartă

Hartă acoperire

Eveniment
Semnează pentru obținerea de frecvență RADIO MARIA în orașul tău!

Semnează pentru obținerea de frecvență RADIO MARIA în orașul tău!

Contact

Asociaţia Radio Maria România

Adresă:

Str. Spartacus nr. 33
410466 - ORADEA
ROMÂNIA

CIF: 22107874

Tel: +40.359.191.291

Email: contact@radiomaria.ro

Legătură
Legătură World Family of Radio Maria

Interviu cu IPS Ioan Robu, Arhiepiscop si Mitropolit Romano-Catolic de Bucuresti

Interviu cu IPS Ioan Robu, Arhiepiscop si Mitropolit Romano-Catolic de Bucuresti

Cunoasterea cit mai profunda a scrierilor Sf. Apostol Paul, proiecte in favoarea familiilor si actiuni privind pastoratia tinerilor: sint citeva dintre prioritatile Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti pentru anul 2009. Intr-un interviu acordat pentru Radio Maria, IPSS Ioan Robu, arhiepiscop si mitropolit romano-catolic de Bucuresti, a evidentiat citeva dintre prioritatile pentru anul in curs. Pe linga cele deja mentionate, se numara si fructificarea relatiilor ecumenice, dar si continuarea implicarii in activitatile misionare incepute de catre Biserica Catolica din Romania in Kenya. IPSS a facut si un sumar al principalelor activitati desfasurate de catre Arhiepiscopie anul trecut, dar a facut referire cu intelecpiune si la unele probleme actuale de ordin spiritual.

          "Exista si ani secetosi!"

Reporter: Inaltpreasfintia Voastra, pornind de la Octava de rugaciune ecumenica ce a avut loc si in acest an, in perioada 18-25 Ianuarie, a fost imposibil sa nu observam modul usor defectuos in care s-a desfasurat rugaciunea de aceasta data. Daca Biserica Catolica a ramas la fel de fidela dorintei ei de a fructifica ecumenismul, raminind deschisa acestei chemari la unitate, din partea altor confesiuni crestine s-a putut observa o oarecare retinere, un usor pas inapoi. Chiar daca la Bucuresti rugaciunea ecumenica s-a desfasurat cu fastul cuvenit, celebrarile avind loc, in fiecare dintre cele opt zile, in lacasul de cult apartinind unui alt cult, totusi, exista unele locuri in Romania, de exemplu, unde nu s-au concelebrat rugaciuni ecumenice, fiecare confesiune rezumindu-se la a inalta rugaciuni in mod individual, adica fiecare la el acasa. Oricum, peste tot in tara, reprezentantii Bisericii Ortodoxe, de exemplu, au participat intr-un mod pasiv si parca intr-un alt mod decit altadata. In aceste conditii, pe care le-am prezentat sumar, multi ar fi tentati sa vada un ecumenism defectuos. In opinia Inaltpreasfintiei Voastre, in ce masura putem vorbi de roadele rugaciunii ecumenice din acest an?

IPS Robu: Sintem obisnuiti ca intotdeauna sa cautam indata roadele vizibile. Eu ma gindesc, mai degraba, la cele invizibile. Sigur ca rugaciunea pe care o facem an de an, si sint de-acuma peste 100 de ani de cind crestinatatea a cunoscut aceasta miscare de rugaciune, a dus la existenta unor roade: s-au transformat spiritele, au cazut multe prejudecati, a existat si exista o miscare de apropiere intre diferitele confesiuni, astfel incit, putem spune ca sintem in doua realitati, nu mai subtiri una decit alta. Pe de o parte, eu, personal, simt o oarecare dificultate ca sa descriu roadele acestea vizibile, sa spun "Iata! Aici sintem!" Este greu. Dar, totusi, si in zona aceasta exista ceva: o apropiere reala, pe care eu, de ani de zile, o simt. Stiu cind am venit aici, la Bucuresti, vorbind cu patiarhul de fericita memorie, Teoctist, am constatat ca a fost greu sa incepem aceste intilniri. Dupa aceea, insa, s-au schimbat multe. Desi ne cunosteam demult, ca sa punem impreuna o activitate de acest fel in saptamina de rugaciune nu a fost simplu. Totusi, s-a schimbat mult acum. Iata, am ajuns la un moment dat in care exista, desigur, si pasi inapoi. Cum aminteati dvs anterior: s-a observat ca Biserica Ortodoxa a participat. Adevarat! Foarte frumos! Dar nu ca altadata, cind faceau si ei o rugaciune in celelalte biserici. Acum totul s-a rezumat la o prezenta. Eu sint sigur ca s-au rugat in inima lor, dar poate au motivele lor pentru care nu au mai participat precum in anii din urma. Este o schimbare. Vorbind cu PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, chiar i-am spus ca parca e un pas in urma. Totusi, eu ii respect. Asa cum au hotarit ei sa participe, asa este foarte bine! Personal, pot spune ca am trait impreuna asa cum se cuvine aceasta saptamina de rugaciune. Nu cred c-ar trebui sa mergem intr-acolo, incit sa consideram ca rugaciunea din acest an a fost o nereusita. Nu cred... Sint si roadele invizibile. Citeodata parca apreciezi pe cineva si nu stii din ce motive n-ai spus cuvintul de apreciere sau de apropiere. Si in acest caz, cred ca exista ceva de felul acesta. Ma mai gindesc acum la inca o realitate: exista si ani secetosi.

Reporter: Ati afirmat ca i-ati marturist PF Daniel ca anul acesta ecumenismul ar fi facut un oarecare pas inapoi. Ce reactie a avut Preafericirea Sa la marturisirea Inaltpreasfintiei Voastre?

IPS Robu: Noi ne-am intilnit inca dinainte Saptaminii de rugaciune pentru unitatea crestinilor. Eu auzisem cum ca ar fi avut loc doua intilniri intre reprezentantii Bisericilor pentru a se propune un alt mod de desfasurare a saptaminii de rugaciune, adica o intilnire simpla, nu in Biserica si sa se vorbeasca despre proiecte sociale. Atunci l-am rugat pe PF Daniel sa nu modifice programul traditional si sa mergem mai departe asa, caci altfel ar fi un pas inapoi. Cred ca PF Daniel a fost atent la rugamintea mea si s-a mers inainte precum in alti ani. Ne-am intilnit, totusi, in Biserica, dar s-a vazut efectiv ca nu au mai participat in forma in care se participa din partea BOR altadata. Din cite stiu, motivatiile au constat in ceea ce s-a intimplat la Timisoara, adica impartasirea mitropolitului Corneanu la o liturghie greco-catolica. Eu intotdeauna am lasat in viata lucrurile sa mearga in ritmul lor, pentru ca pe toate le indreapta Dumnezeu.

Reporter: Fara indoiala ca Biserica Catolica va ramine si pe mai departe la fel de deschisa ecumenismului. Insa, imi vine in minte faptul ca, din experienta personala cunoscind, la Medias, judetul Sibiu, in mod paradoxal, rugaciunea ecumenica porneste tocmai de la parohia reformata "Sf. Margareta", adica din parte Bisericii Protestante. La parohia "Sf Margareta", unde se afla si binecunoscutul turn inclinat, reprezentantii confesiunilor crestine se intilnesc si, jovial si intr-un mod prietenos, pun la punct un desfasurator al celebrarilor ecumenice. Din nou, in mod paradoxal, acest fapt se intimpla in Ardeal - tarim al unei multitudini de culturi, traditii si obiceiuri. Totusi, ramine un caz fericit, dar destul de izolat. In opinia dvs, credeti ca ne-am putea astepta, in viitor, la un astfel de ecumenism practic si in alte zone ale tarii?

IPS Robu: Eu ma gindesc ca, in afara de intilnirile acestea oficiale in care se vorbeste despre unitate si ecumenism, exista ceea ce spuneati si dvs: un ecumenism practic, in care nu se teoretizeaza nimic, nici dorul de unitate, nici efortul dintr-o parte sau alta facut pentru a sta impreuna, de a cauta noi modalitati de a fi mai apropiati, etc. Exista acest ecumenism practic, in care lumea se respecta, oamenii stiu si sa se roage. Imi amintesc ca, imediat dupa Saptamina de rugaciune pentru unitatea crestinilor, ii spuneam cuiva ca am fost foarte impresionat oridecite ori am auzit sau am citit cum preotii catolici, ortodocsi, pastori protestanti, aflindu-se in puscarie s-au rugat impreuna in cea mai mare libertate. M-a impresionat si ma impresioneaza mai departe acest lucru, de a-mi imagina cum atunci cind acestia au fost privati de libertate si in conditii absolut inumane, rugaciunea i-a apropiat si le-a dat speranta mare. Sigur ca, iata, privarea de libertate a fost o scoala. Eu sint de parare ca noi acum ar trebui sa gasim o alta scoala, in care sa invatam acelasi lucru, sa stam impreuna in rugaciune, desi exista, iar eu inteleg acest lucru, miscari in Biserica impotriva ecumenismului. Noi n-am simtit acest lucru. Eu, personal, n-am vazut ca un preot dintre cei din comunitatile noastre sa fie impotriva ecumenismului si am vazut, la intilnirile pe care le-am avut, credinciosii au fost prezenti in numar mare. Nu trebuie sa desconsideram unele realitati care ii fac, uneori, pe fratii ortodocsi sa fie mai rezervati. Poate au greutatile lor, pe care nu le-au exprimat, poate ca e o prudenta, iar prudenta inseamna si intelepciune si ii respect pentru lucrul acesta, pentru atitudinea lor si nu ma scandalizeaza, nu ma mir.

Reporter: Ce perspective aveti pentru anul 2009 in favoarea fructificarii relatiilor ecumenice?

IPS Robu: N-as putea sa vorbesc acum despre un program anume. Vom merge mai departe cu aceste contacte zilnice care exista, deja, intre credinciosi. Sa ne gindim si la o realitate pe care o traim intotdeauna si in toate comunitatile: peste tot avem multe familii mixte, adica in aceeasi familie exista si ortodocsi si catolici. Astfel, ecumenismul acesta practic ramine o cale pentru azi si pentru miine, pentru anul in curs si pentru toti anii care vin, o cale normala, in care ecumenismul practic este prima vioara. Eu nu ma gindesc exclusiv la un program doar de intilniri oficiale. Acestea nu aduc rod. Aduc mult rod celelalte, in care crestinii sint impreuna, se respecta unii pe altii, se ajuta fara sa se gindeasca ca ar exista o diferenta intre noi. Vom merge mai departe. Mi-a spus si PF Daniel ca se gindea la o serie de activitati comune, pe tarim social, astfel incit acolo sa aratam citusi de putin disponibilitatea noastra, sa aratam mai mult: ca sintem impreuna acolo.

          "Humanae Viate" - un semnal de alarma si o carte deschisa a cunoasterii          

Reporter: Anul trecut a avut loc simpozionul international "Humanae Vitae - intre actualitate si provocare", printre a carui organizatori s-a numarat si Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti. Simpozionul a fost cu atit mai important, cu cit a marcat implinirea a 40 de ani de la publicarea enciclicei cu acelasi nume de catre papa Paul al VI-lea. Ce valoare are acest simpozion?

IPS Robu: Da, anul trecut a avut loc simpozionul international "Humanae Vitae" prin care am dorit sa atragem atentia, din nou, asupra valorii vietii: de la inceput, pina la apusul ei, adica pina la sfirsit. O enciclica ce nu a fost primita pretutindeni fara critici si greutati, dar, pina la urma, o enciclica data lumii catolice si oamenilor de bunavointa pentru a-i apara pe cei nenascuti si pentru a lasa cuplurile, familiile deschide vietii, pentru a nu se lasa amagiti si tiriti de cultura mortii. Noi am tinut acest simpozion si am incercat sa sensibilizam lumea la o tematica pe care nu numai noi, dar si Biserica Ortodoxa, in mod special, prin miscarile provita, incearcam sa le desfasuram pentru viata. De fapt, enciclica si simpozionul nostru nu erau decit un semnal pentru a fi atenti la ceea ce se intimpla in familiile noastre si dorim ca drumul fiecarui cuplu sa fie binecuvintat de Dumnezeu pentru ca cuplul este generos si, chiar daca este tentat, merge pe drumul vietii si al apararii acesteia.

Reporter: In ultima perioada, astfel de actiuni de sensibilizare asupra sensului si apararii vietii nu au avut loc la nivel atit de inalt. Credeti ca acest simpozion a reusit sa ofere perspective noi si mai motivante asupra intelegerii sensului vietii? Intreb asta pentru ca, ma gindesc, cei care produc avortul, cit si cei care-l accepta, nu inteleg probabil sensul si importanta vietii...

IPS Robu: Cred ca aveti dreptate. Cine ajunge la un avort nu cred ca-l face cu libertatea inimii, ci intotdeauna trecind cu greu peste un strigat interior. Eu cred ca, desi putini fiind cei care au participat, in raport cu populatie Bucurestiului, putini fiind cei care au auzit de acest simpozion, totusi, simpozionul are validitatea si forta lui. Semnalul acestui simpozion cred ca a fost perceput si prin cele care s-au scris despre el, dar si prin cei care au participat. Ma intorc la ceea ce spuneati: multi, pentru ca nu stiu, nu cunosc sensul, scopul vietii, pot face greseli grave. Din pacate realitatea descopera acest adevar: se ajunge la un avort, la intreruperea unei vieti nevinovate, tocmai din ignoranta sau din nestiinta. Or, simpozionul a dorit sa fie ca o carte deschisa a cunoasterii, pentru ca sa nu se mai ajunga la acest act abonimabil, care se cheama avortul. Noi stim ca nu sintem singurii din lume, ca natiune, care a practicat si practicam aceasta crima, dar, totusi, parca avem un loc prea de frunte.

          Cathedral Plaza asteapta o sentinta judecatoreasca

Reporter: Inaltpreasfintia Voastra, anul trecut au mai avut loc numeroasa activitati privind salvarea catedralei "Sf. Iosif" din Bucuresti, subiect care a tinut cu sufletul la gura credinciosii din intreaga Romanie. De aceasta data aceste activitati au fost sprijinite si de catre senatorul conservator, dl Marius Marinescu. In ce au constat aceste actiuni si, ca urmare, ce rezultat preconizati ca ar trebui sa aiba?

IPS Robu: Domnul Marius Marinescu s-a inscris in sirul persoanelor prietenoase cu noi si care au voit sa ne dea o mina de ajutor in aceasta mare problema pe care o avem cu cladirea de linga catedrala "Sf. Iosif". S-au strins semnaturi, incercind, inca o data, sa atragem atentia asupra unui lucru care n-ar trebui sa se intimple in capitala Romaniei nici cu noi, nici cu altii. Acum lucrarile sint oprite de peste un an de zile, sintem in proces, procesele continua si Curtea Constitutionala a spus clar ca nu Sectorul 1 trebuia sa dea aprobarea ci Consiliul General al capitalei, asa incit, aprobarea fiind nula. Mai trebuie ca un judecator, un tribunal sa se pronunte in acest sens, iar atunci vom vedea ce se mai intimpla. Am fost si sint recunoscator domnului Marinescu pentru ceea ce a facut dumnealui atunci. A fost un act de sensibilizare a populatiei din Bucuresti, si nu numai, pentru valorile Bucurestiului, pentru valorile religioase, dar nu numai, caci constructiile noi care se fac, nu numai in Bucuresti, ci si in alte parti, aduc prejudicii monumentelor de arhitectura.

Reporter: Unul dintre avocatii Arhiepiscopiei declara anul trecut, pentru Radio Maria, ca in urma hotaririlor luate aceste lucrari ar trebui sa se opreasca si sa inceapa demolarea "Cathedral Plaza". Nu credeti ca este vorba doar de o targiversare?

IPS Robu: In mod normal asa ar trebui sa fie. Oricum, lucrarile acum sint oprite de peste un an de zile. Noi credem ca, odata ce vom incheia aceasta etapa a proceselor, se va putea trece la demolarea cladirii de linga catedrala.

          "In preotii tineri mai exista constiinta ca vocatia lor nu este numai pentru Biserica locala, ci si pentru Biserica Universala"

Reporter: La mijlocul lunii ianuarie, trei preoti din Arhidieceza au plecat in misiunea romana din Kenya. Pornind de aici, ati putea sa faceti o prezentare a implicarilor Arhiepiscopiei in activitatile misionare?

IPS Robu: De mai multi ani avem preoti plecat in misiune. Nu sint trimisi in Africa, sau America Latina, sau in Asia, ci in Europa sin Statele Unite. Avem preoti in Italia, in Germania, in Austria, in Mexic... De data aceasta avem o activitate noua pentru Africa. Am raspuns unei solicitari si, spre lauda lor, preotii tineri au fost foarte generosi si promti in a raspunde acestei chemari, pentru a da o mina de ajutor Bisericii din Kenya. M-a bucurat foarte mult acest lucru si am vazut ca exista in preotii tineri aceasta constiinta ca vocatia lor nu este numai pentru Biserica locala, ci si pentru Biserica Universala. Cred ca in tot ce s-a intimplat in aceasta dorinta a noastra de a ajuta celelalte tari pe care le-am pomenit, iar acum si Kenya, este harul lui Dumnezeu care lucreaza in diferite feluri. Vom continua aceasta activitate misionara pentru ca Biserica este misionara. Noi, fiind Biserica, trebuie sa ne manifestam in felul acesta, ducind mai departe Spiritul pe care l-am primit. Prin misiune existam si vom exista tot prin misiune, prin predicarea cuvintului.

Reporter: Credeti ca astazi misionarismul reuseste sa capete la fel de multi adepti?

IPS Robu: Eu cred ca noi nu avem informatii multe despre activitatea misionara a Bisericii. Ma gindesc la propaganda "Fide", un colegiul din Roma. Majoritatea celor care studiaza acolo sint misionari sau provin din tari misionare in care se si reintorc. Stiu apoi ca aproape toate diecezele din Italia, din Germania, din Europa au legaturi cu diferite tari din America, din Asia, din Africa; exista o activitate misionare poate lipsita de stralucirea activitatii misionare de acum un secol, de exemplu, dar exista aceasta.

Reporter: Ce calitati trebuie sa aiba un misionar?

IPS Robu: Orice misionar, ca orice preot sau laic, nu are decit un drum: acela al pasiunii pentru cuvintul lui Dumnezeu si al increderii totale ca ceea ce a primit trebuie sa fie impartasit si altora aici si oriunde ar fi. Oricine ar trebui sa fie misionar, inclusiv in sensul de a pleca din pamintul lui in alte locuri pentru a vesti cuvintul lui Dumnezeu. In aceasta vocatie universala la misiune exista si chemari speciale. Nu toti isi vor parasi pamintul pentru a merge in alta parte, dar unii vor merge, la fel cum au mers acestia trei.

Reporter: Cred ca e vorba si de mult curaj...

          

IPS Robu: Ne aflam in Anul Paulin. Sf. Apostol Paul a fost un misionar extraordinar. El a fost o flacara aprinsa, unul dus de harul lui Dumnezeu. Daca vorbim de curaj, de eroism, de orice ajungem tot la termenul de apostol - care a fost chemat si trimis de Dumnezeu. Sigur ca si curajul, si spiritul de renuntare, toate le putem aduna, dar pe primul loc ramine chemarea lui Dumnezeu, raspunsul la aceasta chemare si apoi, daca raspunzi la chemarea lui Dumnezeu si te lasi calauzit de glasul interior, de harul divin atunci, efectiv, raspunzi si chemarii intime de a merge si mai departe, caci credinta se intareste daca este impartasita. Biserica noastra traieste si se intareste daca este misionara.

          Perspective de viitor: preocuparea mare pentru familii si pentru tineret

Reporter: In final, ce perspective generale are Arhiepiscopia pentru viitor, nu doar Arhiepiscopia, cit si Inaltpreasfintia Voastra ca si pastor, in ceea ce priveste activitatile cu turma pe care o pastoriti?

IPS Robu: Mergem inainte cu programul pe care il avem pentru Anul Paulin, de cunoastere cit mai profunda a scrierilor Sf. Apostol Paul, de o o parte, pe de alta parte exista si preocuparea mare pentru familii si pentru tineret. Pentru familii il avem pe episcopul auxiliar, PS Cornel Damian, care viziteaza comunitatile impreuna cu pr. Fabian Mariut, intilnindu-se cu familiile si vorbind despre problemele specifice fiecarui cuplu. Incercam sa intarim familia crestina catolica din arhidieceza. In privinta tineretului, ne gindim la ziua de miine pentru viitorul Bisericii. Dorim sa avem un tineret, care sa asigure astazi si in viitor o Biserica ce stie sa inteleaga si sa raspunda tuturor celor care ne intreaba asupra sperantei, asupra credintei noastre. Mergem inspre incheierea Anului Paulin, totodata continuind activitatea pe acest tarim: familie, tineret, fara sa le neglijam pe celelalte: pregatirea copiilor, ingrijirea celor invirsta, a bolnavilor, etc. Tinerii ramin, cum spunea Sfintul Parinte Ioan Paul al II-lea, viitorul Bisericii. Cred si eu ca asa este. Daca nu ne ingrijim de tineret inseamna ca nu ne ingrijim de tineretul nostru.

Reporter: In final, daca doriti sa ne acordati binecuvintarea Inaltpreasfintiei Voastre.

IPS Robu: Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti si sa va dea un an si un timp binecuvintat intotdeauna!

Interviu realizat de catre Claudiu Ardelean

Caută ştire

    Avansată

Donaţii

Teledon COD SWIFT RO22XXX:

Cont Euro RO27BTRL 00504205 G52209XX

Teledon COD SWIFT BTRLRO22XXX:

Cont Dolari RO67BTRL USDCRT 00G5220901

Prin mandat poştal:

Oradea, Str. Spartacus, nr.33,cod 410466, CIF 22107874

Prin transfer bancar:

Cont Lei RO52 BTRL 0050 1205 G522 09XX

Banca Transilvania Oradea

Cu carte de credit: