Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, cere retragerea proiectului legii privind regimul juridic al bunurilor imobiliare aparţinând cultelor religioase ortodox şi greco-catolic din România. Membrii Sfintului Sinod se considera ca prin aceasta initiativa se urmăreşte "o nouă desfiinţare a Bisericii Greco-Catolice". Sinodul Episcopilor s-a reunit în sesiune ordinară la Blaj, în 27 ianuarie. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a avertizat că îşi rezervă dreptul de a recurge la toate mijloacele legale interne şi internaţionale pentru a apăra Instituţia Bisericii şi drepturile sale inalienabile. Ierarhii Bisericii Greco-Catolice se impotrivesc categoric initiativei.Într-o scrisoare adresată, joi, preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Emil Boc, membrii Sfântului Sinod au susţinut că "statul român, care este succesorul statului comunist din 1948", are obligaţia morală să restituie Bisericii tot ceea ce i-a fost confiscat.

"Ne exprimăm pe această cale consternarea pentru faptul că în anul 2009 se pune încă în discuţie un astfel de proiect de lege, prin care de fapt se urmăreşte o nouă desfiinţare a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de către statul român", se arată în documentul citat.

Înalţii ierarhi greco-catolici au precizat că în Comisia de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor se află înregistrat "Proiectul de lege 368/2007 Privind regimul juridic al bunurilor imobiliare, aparţinând cultelor religioase ortodox şi greco-catolic din România" iniţiat de deputaţii PD Daniel Buda, Ioan Oltean şi Augustin Zegrean în anul 2007.

"Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost prin secole altar, şcoală şi tribună, de unde s-au cerut drepturile pentru toţi românii, iar în perioada comunistă a avut curajul să ia apărarea credinţei cu orice preţ. Astăzi, într-o Europă unită, alături de alte culte din România are drept la liberă existenţă şi la tratament egal din partea statului român. De aceea, solicităm retragerea acestui proiect de lege, care aduce prejudicii morale şi materiale bisericii noastre şi încalcă drepturile constituţionale ale credincioşilor greco-catolici (...) Nu cerem decât ceea ce ne aparţine de drept în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi cu legile internaţionale", se arată în scrisoare.

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a avertizat că îşi rezervă dreptul de a recurge la toate mijloacele legale interne şi internaţionale pentru a apăra Instituţia Bisericii şi drepturile sale inalienabile. PS Alexandru Mesian, ierarhul eparhiei de Lugoj, a declarat pentru Radio Maria ca acest gest inseamna un abuz. PS Mesian considera situatia ingrijoratoare.

"Pozitia noastra este clara; este o reactie impotriva acestui proiect de lege despre care se zvoneste ca ar avea deja mai multi sustinatori. Dupa o perioada plina de abuzuri, acum vine din nou un proiect de lege care sa inceapa, din nou, o noua persecutie. Consider ca este o jignire si un mare abuz. Nu doar ca nu sintem de acord, dar cerem si sa ne fie restituite bunurile noastre. Ei vin sa spuna ca nu avem credinciosi. Pai daca ne dau Bisericile inapoi, peste 2000 de proprietati adica, imediat numarul credinciosilor. Noi sintem victime! Ce poti sa faci ca si victima la o astfel de nedreptate? Pentru noi nu exista nici Helsinki, nici Bruxelles, pentru noi ramine doar conducerea romana, or iei, chiar ei, vin sa ne batjocoreasca. Ei ar trebui sa apere interesele tuturor oamenilor!"          

PS Mihai Fratila, episcop auxiliar de Alba Iulia si Fagaras cu sediul la Bucuresti, a declarat pentru Radio Maria ca statul roman este dator sa repare moral abuzurile si greselile facute de statul comunist:

"Este foarte trist ca sub haina aceasta a unor facilitati pe care unul sau altul dintre reprezentantii aflati in Parlament incearca sa-si gaseasca de lucru; ajung comunitatile noastre sa fie discreditate si discriminate. Subliniez ca Statul Roman, fiind succesor al statului care a murit in `89, are o datorie morala de a repara aceasta instutie (n.r. Biserica Greco-Catolica din Romania) care 40 de ani a fost suprimata. Or acum, a pune iarasi in discutie principiul acesta al proprietatii, al dreptului la libera exprimare - noi am ramas intr-o situatie foarte delicata dupa 1990, pentru ca lucrurile care ne permiteau apostolatul inainte de 1948 - va dati seama ca tine un lucru de viata si de moarte. Nu poti sa te apuci sa faci niste lucruri pentru proprii credinciosi si, pina la urma, pentru valorile crestine ale neamului roman, daca nu ai mijloacele necesare ca sapoti sa te ocupi de oameni. Or, lucrurile acestea - proprietatile si toate celelalte nu sint facute ca sa spuna unii ca sint bogati sau altii ca sint saraci. Ele sint facute tocmai pentru a da reparatie morala acestei Biserici - suprimata de un stat comunist."

Pr. William Bleizzifer, consilier al PF Lucian Muresan - arhiepiscopul major al BRU, spune ca mai multe instante statale au acordat aviz negativ acestui proiect de lege.

"Cei trei deputati de atunci au propus un proiect legislativ prin care, sub asa-zisul pretext al rezolvarii situatiei proprietatilor greco-catolice confiscate de statul comunist, se incearca o asa-zisa legiferare de facto a acestui furt. El (n.r. proiectul de lege) a initiat la vremea respectiva un real pericol, asa cum il reprezinta de fapt si astazi, dar tocmai datorita faptului ca acest proiect a primit avizuri negative din partea mai multor instante statale: ma refer aici la Senat - care in calitate de prima camera sesizata a respins propunerea legislativa, pentru ca mai apoi Camera Deputatilor si Camera Decizionala sa considere nepotrivit acest proiect de lege."

Legea privind regimul juridic al bunurilor imobiliare aparţinând cultelor religioase ortodox şi greco-catolic, iniţiată de deputaţii PD Augustin Zegrean, Ioan Oltean şi Daniel Buda, prevedea, în textul iniţial, ca, în parohii, bisericile şi alte bunuri considerate sacre, cum ar fi cimitire sau case parohiale, să revină cultului majoritar. Cei trei parlamentari declarau că prin această iniţiativă doresc să se finalizeze disputa între cele două biserici privind bunurile imobile, insa o astfel de initiativa este neconstitutionala, spune pr. Bleizzifer.

"Acest proiect de lege ascunde in interiorul sau, la o analiza atenta, unele vicii atit de procedura, dar si o anumita neconstitutionalitate. Chiar daca se incearca o realizare a unui acord intre cele doua Biserici, o seama de termeni juridici folositi in interiorul acestui proiect de lege lasa sa se inteleaga faptul ca exista intr-adevar o discriminare, pentru ca se marseaza pe asa-zisul principiu al majoritatii. Or, intr-o tara care a adoptat multe dintre legile europene, este inadmisibil ca legea fundamentala a tarii, constitutia, sa fie incalcata, iar acest asa-zis principiu al proportionalitatii sa nu tina cont, in primul rind de dreptul de proprietate. Acest proiect de lege loveste flagrant in dreptul de proprietate al Bisericii Romane Unite. Eu nu cred ca scrisoarea pe care PF Lucian Muresa, arhiepiscop major al BRU, a adresat-o domnilor Traian Basescu si Emil Boc va trece nesesizata, cu atit mai mult, cu cit o multime de alte institutii nationale si internationale s-au sesizat referitor la acest lucru."

PS Mihai Fratila este, de asemenea, ca un asemenea proiect de lege nu va avea trecere si considera situtia doar o furtuna intr-un pahar:

"Eu va spun ca multa seninatate ca nu va trece o asemenea lege. Este din nou o furtuna in pahar. Daca tara asta, dupa atitia ani, a reusit sa intre si in organele acestea, ale comunitatii europene, sa fim seriosi, anumite lucruri, indiferent de obisnuintele noastre care tind sa faca apel la vechiul regim, eu tind sa cred si sint convins de faptul ca sintem pe drumul care tine deja de o anumita claritate a mintii. Mentalitatea noastra nu mai poate fi cea de alaltaieri!"

Conform datelor statistice oficiale publicate în 2007 de Secretariatul de Stat pentru Culte, preluate de pe MEDIAFAX, Biserica Greco-Catolică deţine, pentru cei 191.556 de credincioşi, un număr de cinci eparhii cu 66 de protopopiate, 638 de parohii şi 700 de preoţi, în timp ce Biserica Ortodoxă are 25 de eparhii cu 148 de protopopiate, 10.157 de parohii şi 10.068 de preoţi.

Mai jos, reportajul in format audio:

Claudiu Ardelean, Mihaela Caba