Anul acesta se împlinesc 180 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional Samuil Vulcan din Beiuş, cea mai veche şi prestigioasă instituţie de învăţământ din această parte a ţării. Programul aniversar a debutat luni, 6 octombrie, cu deschiderea festivă şi cu un pelerinaj la mormântul ctitorului de la Catedrala "Sf. Nicolae" din Oradea. Amanunte ne-a oferit dl Stanciu Traian, directorul Colegiului Naţional Samuil Vulcan din Beiuş.

"Luni la ora 12 a avut loc deschiderea festiva la care a participat domnul prefect al judetului Bihor si domnul primar al orasului Beius, precum si alti invitati de seama, printre care si un absolvent cu functie in exterior. Dupa aceea am efectuat pelerinajul, in jurul orei 13.30, la mormintul ctitorului la catedrala Sfintul Nicolae din Oradea. Tot Luni, s-a desfasurat spectacolul concurs karaoke, iar seara s-a facut un pelerinaj la catedrala cimitirului din deal, profesori si elevi intr-un cortegiu au mers spre cimitir pentru a cinsti memoria fostilor profesori."

Cu această ocazie PS Virgil Bercea a mulţumit cadrelor didactice şi elevilor beiuşeni, afirmând dorinţa Episcopiei de a susţine în continuare învăţământul beiuşan. Potrivit dlui director Stanciu, intre cele doua institutii exista relatii rodnice de colaborare care se doresc a fi mentinute si pe mai departe.

"Cu o luna inainte de inceperea anului scolar, Episcopia Greco-Catolica ne-a donat o suma de 300 de milioane din care noi am facut un cabinet fonic. In viitor sper sa fie o colaborare si chiar le-am propus sa sustina niste copii cu rezultate bune la invatatura si o situatie materiala mai sensibila la internat si la cantina."

Manifestările speciale dedicate Zilelor Colegiului vor continua pe parcursul întregii săptămâni. Astazi au loc activitati sportive de handbal si fotbal cu echipele din oras si din afara judetului. Acestea se vor desfasura pe toata durata zilei, iar miine va avea loc o sesiune omagiala de comunicari stiintifice. Zilele Colegiului Naţional Samuil Vulcan din Beiuş vor culmina Simbata cind vor fi prezenti la Beius oficilitati din cadrul Guvernului care vor lua parte la citeva activitati si la slujba de Tedeum ce va incepe la ora 10.

"Miercuri are loc activitati sportive de handbal si fotbal cu echipe din oras precum si din afara judetului: Satu Mare, Baia Mare. Joi vom avea o sesiune omagiala de comunicari stiintifice la care s-au inscris peste 100 de participanti. Vineri de la ora 12 este cenaclul literar artistic, iar de la ora 14 are loc o lansare de carte in Sala Mare a Primariei in care se lanseaza un anuar aniversar precum si volumul III din monografia Beiusului. Simbata la ora 9 dimineata vor fi primiti oaspetii care s-au anunutat. Pina la ora 10 va avea loc vizitarea scolii si a expozitiilor omagiale, a Muzeului de Stiinte Naturale. La ora 10 va avea loc slujba de Tedeum in curtea scolii, in fata statuii ctitorului. La 10.30 in Sala Mare a Primariei va avea loc festivitatea de omagiere a ctitorului acestei scoli."

Episcopul greco-catolic Samuil Vulcan întemeia, la 6 octombrie 1828, la Beiuş, întâia citadelă a învăţământului românesc din această parte de ţară. Scopul înfiinţării acestui aşezământ de cultură este exprimat atât în actul de formare, dat la Oradea Mare, cât şi în inscripţia de pe frontispiciul venerabilei şcoli: "EDUCATIONI JUVENTUTIS HUIUS PROVINCIAE" (pentru educarea tineretului acestei provincii). În actul de fondare, instituţia de învăţământ de la Beiuş era gimnaziu de patru clase, iar la 6 februarie 1835 este completat la şase clase, în vara anului 1853 fiind organizat primul examen de bacalaureat. În perioada 1828-1851, limba de predare a fost latina, iar din 1851 a fost introdusă limba română; în 1854 regimul habsburgic impune ca majoritatea disciplinelor de studiu să fie predate în limba germană, din 1860 aceasta devenind obligatorie pentru toate materiile. De-a lungul timpului, liceul beiuşean şi-a consolidat prestigiul binemeritat, un argument fiind acela că şcoala amintită este prima din învăţământul preuniversitar românesc care a dat ţării, dintr-o singură clasă, trei academicieni: Marius Sala, Mircea Flonta şi Dragoş Lazăr.

Claudiu Ardelean