Continuă în Vatican lucrările Adunării speciale pentru Africa a Sinodului episcopilor. Suferinţele, dar şi speranţele Bisericii în Etiopia au fost în centrul atenţiei marţi dimineaţă, la cea de-a 3-a Congregaţie generală a Sinodului pentru Africa.

Marţi în deschiderea lucrărilor a intervenit Patriarhul Bisericii Ortodoxe a Etiopiei, Abuna Paulos care a fost salutat de papa Benedict al XVI-lea, informează Radio Vatican. Între alte teme tratate în aula sinodală se numără şi activitatea Bisericii în Africa în domeniul educativ sau dialogul cu Islamul.

O prezenţă, drept mărturie elocventă despre antichitatea şi tradiţia Bisericii în Africa, Astfel papa Benedict al XVI-lea l-a salutat pe patriarhul ortodox Abuna Paulos al Etiopiei, subliniind că Biserica etiopiană continuă să mărturisească Evanghelia şi supunerea faţă de legea iubirii, în pofida persecuţiilor şi jertfei martirilor. Între celelalte subiecte tratate în aulă, importanţa Bisericii în Africa în domeniul educaţiei, documentată de circa 56 de mii de şcoli, frecventate de 19 milioane de elevi şi de 23 de universităţi catolice. Central şi dialogul cu Islamul: o experienţă pozitivă vine din nordul Africii, zonă majoritar musulmană, în care creştinii se bucură în orice caz de o anumită colaborare cu societatea. În această privinţă, s-a exprimat urarea ca Sinodul pentru Orientul Mijlociu din 2010 să cuprindă şi diecezele din Nordul Africii. Gândul s-a îndreptat apoi la numeroşii martiri căzuţi în Africa şi la speranţele ca drumul spre democraţie al multor ţări să nu devină o trecere de la o „dictatură dură, apăsătoare” la altele mai „uşoare”.

În ceea ce priveşte educaţia pe continentul african, sinodul are în vedere faptul că cu mai mult de 50 000 de institute de educaţie maternă primară şi secundară, Biserica este profund angajată în promovarea unei culturi de pace şi toleranţă în Africa. Dieceze angajate în formarea tinerilor, şcoli superioare şi Universitatea Catolică ajută alte 110 000 de studenţi înscrişi să înţeleagă importanţa păcii şi respectul pentru dinamica politicii internaţionale. Totuşi, sistemul educativ rămâne inadecvat şi procentul şomajului este galopant. „Instrumentum Laboris” subliniază dimensiunea culturală a dramelor ce îndurerează continentul, legăturile lor cu violenţa şi cu destrcturarea ţesutului social originar. Adesea conducătorii africani nu cunosc instrumentele diplomaţiei şi oferă răspunsuri războinice la controversele politice, violând fără scrupul drepturile umane. În sfârşit, lipsa conştiinţei şi a educaţiei civice a populaţiei este exploatată în dauna locuitorilor, arată un document sinodal.

Asupra dialogului cu islamul, documentul se exprimă astfel: Biserica, mereu mai înrădăcinată şi angajată în realitatea africană, se deschide şi dialogului cu religiile tradiţionale şi cu islamul. Prin mijlocirea parteneriatului doctrinar, cunoaşterea altor credinţe, adoptarea elementelor pozitive şi purificarea aspectelor incompatibile cu evanghelia, se poate ajunge la o cultură a toleranţei şi reconcilierii, mai notează documentul sinodal.

Claudiu Ardelean, Marlena Prigoreanu