Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, luni, recursul formulat de Asociaţia Pro-vita Filiala Bucureşti împotriva hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nr. 323/2006. Prin respectivul act, Ministerului Educaţiei (MEC) i se "recomanda" elaborarea unui set de norme care să elimine practic simbolurile religioase din unităţile publice de învăţământ din România.

Părţile în acest proces au fost: Asociaţia Pro-vita Filiala Bucureşti - reclamant; CNCD - pârât şi Asociaţia "Solidaritatea Pentru Libertatea de Conştiinţă" - intervenient în favoarea paratului.

Instanţa supremă îşi confirmă astfel decizia anterioară, nr. 2393/11.06.2008, prin care hotărârea CNCD a fost anulată, la solicitarea Ministerului Educaţiei, în urma unui alt proces în care Asociaţia Pro-vita Filiala Bucureşti a fost, de asemenea, parte, în calitate de intervenient.

Decizia de luni a ÎCCJ este definitivă şi opozabilă erga omnes, adică tuturor.

Hotărârea CNCD acum anulată fusese emisă la solicitarea profesorului şi părintelui Emil Moise, totodată preşedinte al Asociaţiei ateiste "Solidaritatea Pentru Libertatea de Conştiinţă". Acesta reclamase Consiliului că prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice din România ar constitui "discriminare" la adresa persoanelor atee, agnostice şi de altă credinţă. Solicitarea a fost susţinută de o serie de asociaţii civice.

În răspuns, s-a format "Coaliţia pentru respectarea Sentimentului Religios", grupare fără personalitate juridică la care au aderat sute de organizaţii civice şi mii de cetăţeni, în scopul apărării prezenţei simbolurilor de credinţă în spaţiile publice, în general.

Într-o declaraţie de presă a "Coaliţiei pentru respectarea Sentimentului Religios" se arată, printre altele, că: solicitarea de eliminare samavolnică a lor a fost o dovadă de intoleranţă, de lipsă de respect faţă de valorile majorităţii din partea unei minorităţi anti-religioase cu idei fixe, iar aplicarea ei ar fi creat tensiuni şi învrăjbire, în dauna calităţii procesului de învăţământ. "Întrucât acest sinistru atac anti-românesc ne aminteşte de scoaterea forţată a tuturor simbolurilor religioase din şcoli în 1948, la instalarea regimului terorist bolşevic, dedicăm eforturile noastre memoriei celor care au suferit moarte martirică în lupta cu ateismul comunist, din 1944 şi până în 1989" - mai notează documentul citat.

Detalii se pot citi şi pe site-ul asociaţiei PROVITA Bucureşti.

Claudiu Ardelean