Radio Maria spacer Radio Maria - O rază de lumină pentru sufletul tău! Ascultă Radio Maria Live! spacer
AcasăŞtiri20098 Aprilie: Emil Constantinescu: "Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România rămâne o vizită istorică ce a deschis posibilitatea şi altor vizite pentru viitor"
Frecvenţe

Bacău: 89,6 MHz

Baia Mare: 95,4 MHz

Blaj: 94,4 MHz

Oradea: 102,2 MHz

Roman: 1485 KHz - AM

Târnăveni: 87,7 MHz

Zalău: 92,5 MHz

PE TELEFON: 0315040405

Statele Unite ale Americii: tel. 17128328450

PE INTERNET: șterge spațiul gol din string-urile de mai jos înainte de accesare

winamp: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.pls

Itunes: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.m3u

window media: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.asx

quick time: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.qtl

real player: http://cloudrad.io/ radiomariaromania/listen.ram

DIGI: 12687 MHz

CABLU TV RDS-DIGI: în toate localităţile marcate pe hartă

Hartă acoperire

Eveniment
Semnează pentru obținerea de frecvență RADIO MARIA în orașul tău!

Semnează pentru obținerea de frecvență RADIO MARIA în orașul tău!

Contact

Asociaţia Radio Maria România

Adresă:

Str. Spartacus nr. 33
410466 - ORADEA
ROMÂNIA

CIF: 22107874

Tel: +40.359.191.291

Email: contact@radiomaria.ro

Legătură
Legătură World Family of Radio Maria

Emil Constantinescu: "Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România rămâne o vizită istorică ce a deschis posibilitatea şi altor vizite pentru viitor"

Emil Constantinescu: "Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România rămâne o vizită istorică ce a deschis posibilitatea şi altor vizite pentru viitor"

Papa Ioan Paul al II-lea rămâne, fără îndoială, pentru români ca cel care a numit ţara noastră "grădina Maicii Domnului". Fostul suveran pontif a fost prezent în România în anul 1999, în perioada 7-9 Mai, la invitaţia preşedintelui României de atunci, domnul Emil Constantinescu. Domnia sa a aceptat să acorde un interviu pentru postul nostru de radio în care să vorbească despre acest eveniment istoric pentru ţara noastră. În opinia domniei sale, vizita din luna Mai a anului `99 a papei Ioan Paul al II-lea în România a deschis posibilitatea şi altor vizite a unui suveran pontif în ţara noastră.

REPORTER: Incercând să aflăm puţin din culisele acestei vizite istorice a papei Ioan Paul al II-lea în România, v-aş întreba pentru început cum s-a născut, la acea vreme, această iniţiativă de a-l invita pe papă în ţara noastră?

EMIL CONSTANTINESCU: Ca orice vizită a papei, şi aceasta a cunoscut o pregătire minuţioasă. Dar ea s-a născut mai întâi dintr-o afinitate. În 1994 am fost invitat de Sanctitatea Sa la Vatican prin intermediul cardinalului Glemp din Polonia. Acesta i-a scris papei, după vizita pe care am făcut-o la Varşovia, la invitaţia Universităţii, împreună cu alţi colaboratori, şi mi-au spus că poate ar fi interesant să aibă o întâlnire cu rectorul Universităţii Bucureşti. A fost o audienţă lungă, de peste 50 de miute în care am avut o discuţie asupra culturii, asupra tradiţiilor, asupra relaţiilor noastre şi am constatat că era profund informat asupra tuturor realităţilor româneşti. Mai târziu, după ce am ajuns preşedinte, am fost invitat in 1997 la Parma, la manifestaţia "Oameni şi religii". Cu această ocazie, după o discuţie cu Sanctitatea Sa şi cei care conduceau fundaţia Sant Egidio, am făcut o invitaţie ca următoarea sesiune a "Oameni şi religii să se desfăşoare la Bucureşti. A fost, într-adevăr, poate cea mai grandioasă întâlnire ecumenică a liderilor religioşi - nu numai creştini ci şi mahomedani, evrei din toate cultele religioase. Probabil a fost cea mai mare de până atunci, dar într-un fel cred că a fost şi o pregătire pentru această vizită. Cred că s-a testat şi capacitatea noastră organizatorică şi, mai ales, răspunsul pe care l-am primit la invitaţia pe care i-am adresat-o împreună cu patriarhul din acea vreme al BOR diferiţilor lideri religioşi din întreaga lume, care au răspuns într-o manieră uluitoare: 5-7 cardinali, majoritatea patriarhilor ortodocşi din lume şi lideri religioşi. Pe urmă, tot împreuna cu fundaţia Sant Egidio, care a jucat un rol extrem de important, s-a pregătit această vizită până la detalii, până la nivelul mesajelor. Ştiu că în timpul de corespondenţă pe care l-am avut, i-am povestit Sanctităţii Sale, Ioan Paul al II-lea, şi despre grădina Maicii Domnului, despre acel cântec de la mănăstirea Nicula, i-am povestit şi despre tradiţiile din Dobrogea şi i-am povestit şi că am organizat o expoziţie care va prezenta concret primii 400 de ani de creştinism în Dobrogea. S-a discutat atunci şi despre Apostolul Andrei, care a încreştinat românii - toate alementele care vor apare mai târziu în discursul memorabil şi istoric al papei de la Bucureşti.

REPORTER: Dvs, într-un discurs de la acea vreme, aţi apreciat chiar atunci vizita papei ca fiind "speranţa unităţii creştine". Pe lângă această apreciere, ce alte impresii v-a lăsat, personal, această vizită a papei Ioan Paul al II-lea în România?

EMIL CONSTANTINESCU: Aş spune că acea vizită care a deschis calea refacerii unităţii creştine, pentru că primul pas este şi cel mai greu dar şi cel mai important, pe vremea aceea părea de neimaginat - ca apoi papa să viziteze ţări precum Grecia şi Ucraina care nici nu discutau, dar contextul în care s-a produs vizita a fost extrem de tensionat, atât pe plan extern cât şi pe plan intern. Contextul era dramatic: avea loc intervenţia în Kosovo, era război. În timpul vizitei, Belgradul era bombardat. Deci, practic, reprezentanţi ai creştinismului occidental (ţară catolică, n.r.) bombardau pe cei dintr-o ţară ortodoxă. În România, abia se terminaseră mineriadele. Era o tensiune extremă. Vizita papei a fost concepută de la început cu o dimensiune foarte profundă. Ea a fost, în primul rând, o vizită ecumenică. De aceea, papa nu a dorit să meargă şi în Ardeal - a fost ideea Vaticanului. El a dorit să dea un singur mesaj şi să nu combine mai multe mesaje. În timpul vizitei a dat şi acel mesaj pentru pace în Balcani. Dar peste toate aceste lucruri, care poate există şi în politica externă, exista ceva cu totul deosebit: exista acest har pe care-l avea Sanctitatea Sa. Când vorbim de un mesaj, papa Ioan Paul al II-lea era o personalitate umană care se confunda cu mesajul. Aceasta este foarte important într-o lume în care mesajul, de multe ori, este doar o formă de comunicare, o formă vidă. Primul mesaj al papei, de exemplu, care a fost "Nu vă temeţi!" - venea din întreaga sa existenţă. Nu trebuie să uităm că papa Ioan Paul al II-lea venea la Vatican dintr-o ţară care cunoscuse o suferinţă cunplită, care cunoscuse dictatura fascistă, dictatura comunistă, două dictaturi criminale care omorâseră sute de mii de polonezi, cunoscuse Holocaustul, deci papa trăise toată această suferinţă. Masajul pe care l-a transmis mai apoi a fost cel al unei pedagogii a suferinţei. Până în ultimele clipe a rămas fidel acestei pedagogii a suferinţei. A continuat să-şi trăiască pînă în ultimul moment suferinţa sa ca pentru noi toţi. Şi mai mult de atât, când a spus că trebuie să ne trăim suferinţa în demnitate, ne-a dat proba demnităţii cu care se desparte partea trecătoare, prin care sufletul se înalţă la Dumnezeu.

REPORTER: Aţi creionat într-adevar frumos acest aspect al personalităţii Sfântului Părinte. Ce discuţii au fost purtate cu Sanctitatea Sa, ca de la şef la şef de Stat?

EMIL CONSTANTINESCU: Nu cred ca erau doar de la şef la şef de stat. Aşa cum aminteam, eu l-am cunoscut ca rector, ca om de cultură, ca un om care trăise aceeaşi experienţă, or aceasta s-a păstrat. Poate cei care vor revedea imaginile care au fost filmate atunci, îşi vor aminti mai degrabă acea strângere de mână, acel drum pe care l-am făcut tînându-ne de mână, acea căldură...

Dacă doriţi să vă povestesc ceva mai deosebit, atunci vă pot spune că în timp ce pe aeroportul Otopeni îşi citea discursul în limba română, stăteam alături şi m-am uitat peste umăr şi am văzut că în discurs a folosit limba poloneză. L-am întrebat mai târziu de ce nu a folosit limba franeceză în schimb, iar el mi-a dat un răspuns uluitor: "Limba franceză este o limba a mea de comunicare, vorbesc franceza încă din copilărie, dar limba poloneză este limba mea de suflet. Am dorit ca acest mesaj pentru români să treacă prin sufletul meu."

REPORTER: Vizita papei Ioan Paul al II-lea în ţara noastră este fără îndoială una istorică. V-aş propune să apreciaţi dvs de ce este istorică? Credeţi ca ne-am putea aştepta în viitor la o nouă vizită a unui nou suveran pontif in ţara noastră?

EMIL CONSTANTINESCU: Această nouă vizită se va produce, mai devreme sau mai târziu. România este o ţară a Uniunii Europene. Acum România s-a construit după lărgirea sa spre ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, după o altă filosofie a identităţii culturale; Uniunea Europeană dă acum şi acest semnal al unei coexistente între catolici, ortodocşi, protestanţi... Sigur, acum sunt 3 ţări cu majoritate ortodoxă: Grecia, România şi Bulgaria. Probabil vor fi, în curând, şi altele, precum Macedonia. Cred că vizite obişnuite vor mai exista. O vizită istorică este numai o vizită care deschide un drum care n-a mai fost deschis până atunci.

REPORTER: De ce credeţi că va depinde ca aceste vizite sa se întâmple?

EMIL CONSTANTINESCU: Aceste vizite se vor produce în mod normal. Însă nu vor mai fi istorice. Vor fi nişte vizite curente, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări.

Interviu realizat de către Claudiu Ardelean

Caută ştire

    Avansată

Donaţii

Teledon COD SWIFT RO22XXX:

Cont Euro RO27BTRL 00504205 G52209XX

Teledon COD SWIFT BTRLRO22XXX:

Cont Dolari RO67BTRL USDCRT 00G5220901

Prin mandat poştal:

Oradea, Str. Spartacus, nr.33,cod 410466, CIF 22107874

Prin transfer bancar:

Cont Lei RO52 BTRL 0050 1205 G522 09XX

Banca Transilvania Oradea

Cu carte de credit: